Femeile empatice tind să se pună pe ele însele pe un loc secund și să-și dedice prioritățile în sprijinul altor persoane.
În timp ce asta poate demonstra altruismul de care dăm dovadă, noi (femeile empatice) uităm că este o linie subțire între a ajuta pe cineva și a se sacrifica pentru cineva.
Azi îți voi spune 3 idei pe care le poți lua în calcul pentru a te pune pe tine pe primul loc în timp ce îi ajuți pe alții într-un mod sincer și sănătos.
1. Verifică-ți resursele.
Neîntrebată, natura noastră de a-i ajuta pe ceilalți ne-o ia înainte și ne trezim că ne-am aruncat în bătălie fără armele necesare. Timpul nostru devine mai restrâns, energia scade și începem să ne simțim folosite. Curând, începem să avem resentimente față de persoana pe care ne-am propus s-o ajutăm, fără să ținem cont dacă avem sau nu resursele pentru asta.
* Am timpul necesar? Dacă da, unde se integrează asta în programul meu de zi cu zi? dar pe termen lung? * Este genul de ajutor pe care îl ofer cu drag? Îmi face plăcere să-mi sprijin prietena/familia/colegul într-un mod sincer și autentic? Sau resimt asta mai degrabă a obligație?
2.Ajutorul oferit fără să fi fost cerut, nu este ajutor. Este abuz.
De multe ori intențiile noastre bune nu țintesc unde trebuie. Înainte să-ți consumi energia oferind sfaturi, bani și timp cuiva, întreabă-te:
“Mi-a fost cerut ajutorul?”, “Este ajutorul meu ceea ce această persoană are nevoie? Sau este doar presupunerea mea că acest lucru îl va ajuta?”.
Nu tot ce ne folosește nouă este întradevăr util și pentru ceilalți, iar o avalanșă de soluții date cuiva care nu a cerut asta, se poate întoarce împotriva noastră.
Sunt convinsă că ai trecut prin situația agasantă de a fi reparată de cineva care “îți vrea doar binele”. Aceeași placă uzată de sfaturi de viață, compătimire și grijă. Ce ți s-a spus ți-a intrat pe o ureche –> și a ieșit pe cealaltă pentru că tu nu aveai nevoie de asta.
Aveai nevoie să fii ascultată și să poți simți confortul de a cere ajutorul de care întradevăr aveai nevoie în acea situație.
E ok să discuți deschis, să asculți și să întrebi cu ce poți de folos.
3. Nu ești responsabilă de salvarea nimănui
Știiiu, asta vine greu de digerat pentru o femeie empatică (ca tine și ca mine). Am face orice ca să-i știm pe “ai noștri” bine, fericiți și sănătoși. Însă nu ne naștem cu responsabilitatea asta pe umeri. Fiecare este responsabil de modul în care își trăiește viața și de ceea ce i se întâmplă. Iar suferința ta repetată nu va veni în salvarea nimănui.
Acceptă drumul pe care îl are fiecare de parcurs (inclusiv tu), cu bune cu rele. Asigură-te că poți oferi ascultare, compasiune și încurajare. Atât este suficient dacă nu depinde de tine direct rezolvarea situației.
Tips * fă exerciții * dansează * mănâncă sănătos * râzi măcar o data pe zi
Spune-mi despre tine: Care sunt situațiile care-ți dau de furcă atunci când cineva drag are nevoie de ajutor? Te oferi complet și uiți de nevoile tale? Poate te simți vinovată dacă nu îi poți oferi alinare/ajutor?
Oricare ar fi tiparul tău, sunt aici să te ascult. Trimite-mi un mesaj la contact@andreeadiaconu.ro și spune-mi experiența sau părerea ta.
Frământările interioare sunt prea nasoale ca să le lași neadresate, cu atât mai mult dacă și tu ești printre cele care cer prea puțin ajutor.
Dacă îți place Jurnal De Joi și știi pe cineva căreia i-ar folosi aceste articole, trimite-i o invitație prin link-ul de mai jos.
,